Tensiunea arterială crescută este foarte frecventă și, de multe ori, nu provoacă simptome. Totuși, există situații în care valorile foarte mari ale tensiunii pot afecta rapid organe importante precum creierul, inima, plămânii sau rinichii. Aceste situații se numesc urgențe hipertensive și necesită evaluare medicală imediată.
Urgența hipertensivă reprezintă:
- O creștere severă a tensiunii arteriale, de obicei TAS ≥180 mmHg și/sau TAD ≥120 mmHg, asociată cu afectare acută de organ țintă care poate pune viața în pericol.
- Afectarea poate apărea la nivel:
- Cerebral (AVC, encefalopatie hipertensivă),
- Cardiac (edem pulmonar acut, infarct),
- Vascular (disecție de aortă),
- Renal,
- Ocular,
- Sau în sarcină (preeclampsie/eclampsie).
Aceste situații necesită: evaluare medicală imediată, monitorizare, și de multe ori tratament intravenos în spital.
O urgență hipertensivă apare atunci când tensiunea arterială este foarte mare (de obicei peste 180/120 mmHg) și apar semne că organismul este afectat.
Important:
- Nu orice valoare mare a tensiunii înseamnă automat pericol imediat. Uneori oamenii pot avea valori mari fără complicații acute. Ceea ce contează cel mai mult sunt simptomele și afectarea organelor.
- Trebuie să mergi URGENT la medic sau la UPU sau solicită imediat ajutor medical dacă ai valori tensionale crescute și simptome precum:
- Durere puternică în piept. Poate semnala un infarct sau o problemă gravă a aortei.
- Dificultăți de respirație, mai ales dacă apar brusc sau în repaus.
- Simptome neurologice ca slăbiciune la un braț sau picior amorțeli, vorbire neclară, confuzie, pierderea echilibrului, vedere încețoșată sau pierderea vederii, convulsii. Acestea pot indica un AVC.
- Durere de cap severă și neobișnuită, mai ales dacă apare brusc și este asociată cu greață, vărsături sau tulburări neurologice.
- Leșin sau stare de confuzie
- Tensiune foarte mare în sarcină, mai ales dacă apar: dureri de cap. Vedere încețoșată, umflarea bruscă a picioarelor sau feței, durere sub coaste în partea dreaptă.
Când NU este neapărat o urgență?
- O tensiune crescută fără simptome severe nu înseamnă întotdeauna pericol imediat.
- De exemplu: emoțiile, anxietatea, cafeaua, durerea, lipsa somnului, pot crește temporar tensiunea.
Dacă ai o valoare mare (dar până în 180/120 mmHg) dar te simți bine, poți încerca următoarele:
- Stai liniștit 5–10 minute.
- Repetă măsurătoarea corect.
- Evită să iei medicamente „după ureche”.
Totuși, dacă valorile rămân foarte mari sau apar simptome, trebuie consult medical.
Ce NU trebuie făcut acasă:
- Nu încerca să scazi brusc tensiunea. Scăderea agresivă poate fi periculoasă și poate reduce circulația către creier sau inimă.
- Nu lua medicamente suplimentare fără recomandare, mai ales combinații multiple „ca să scadă mai repede”.
- Nu ignora simptomele severe precum durerea în piept, lipsa de aer sau simptomele neurologice.
Cum măsori corect tensiunea?
Pentru o măsurătoare cât mai corectă: stai jos 5 minute înainte, nu fuma și nu bea cafea cu 30 de minute înainte, ține brațul relaxat, folosește o manșetă potrivită și fă 2 măsurători la 1–2 minute distanță.
Când trebuie programat un consult medical?
Chiar dacă nu este o urgență, e bine să mergi la medic dacă ai:
- valori peste 140/90 mmHg,
- dureri de cap repetate,
- amețeli,
- diabet, boală renală sau boli cardiace;
- dacă ai întrerupt tratamentul antihipertensiv sau ai antecedente familiale de hipertensiune sau AVC.
Durerea toracică
Durerea toracică este unul dintre cele mai frecvente motive pentru care oamenii solicită ajutor medical. Deși multe cauze nu sunt grave, uneori durerea poate semnala o problemă cardiacă importantă, precum angina pectorală sau infarctul miocardic.
Este important ca oamenii să recunoască simptomele care necesită evaluare rapidă și să știe când trebuie să solicite ajutor medical.
Durerea anginoasă tipică apare atunci când mușchiul inimii nu primește suficient sânge și oxigen, de obicei din cauza îngustării arterelor coronare. Clasic, durerea este descrisă ca o apăsare, strângere, greutate sau arsură în mijlocul pieptului.
Mulți pacienți spun că simt „o gheară pe piept” sau „o presiune puternică”. Durerea poate iradia către brațul stâng, ambii umeri, gât, mandibulă, spate sau partea superioară a abdomenului.
Conform criteriilor Societății Europene de Cardiologie, durerea este considerată tipic anginoasă dacă are trei caracteristici:
- apare la efort fizic, stres emoțional sau frig;
- este localizată retrosternal și are caracter de apăsare sau constricție;
- se ameliorează în repaus sau după administrarea de nitroglicerină în câteva minute.
Dacă sunt prezente doar două caracteristici, durerea este considerată „atipică”, iar dacă este prezentă una singură sau niciuna, cauza cardiacă este mai puțin probabilă. Totuși, femeile, vârstnicii și persoanele cu diabet pot avea simptome diferite și uneori infarctul poate apărea fără durere toracică intensă.
Semnele care cresc suspiciunea unei probleme cardiace sunt:
- durere apărută la mers, urcat scări sau efort;
- senzație de apăsare sau constricție;
- asocierea cu transpirații reci, greață sau lipsă de aer;
- iradierea durerii în braț, mandibulă sau spate;
- antecedente de hipertensiune, diabet, colesterol crescut, fumat sau boli cardiace.
În schimb, durerea care se modifică la atingere, la mișcarea trunchiului sau la respirație profundă este mai frecvent de cauză musculară sau pulmonară, deși există excepții. Arsurile gastrice, refluxul gastroesofagian, anxietatea și durerile musculare pot imita uneori durerea cardiacă.
Dacă durerea este ușoară, trece rapid și apare rar, persoana poate încerca măsuri simple acasă: oprirea efortului, repaus, calmarea respirației și evitarea stresului. Persoanele care au deja diagnostic de angină și au recomandare medicală pot utiliza nitroglicerină conform indicațiilor medicului.
Dacă durerea dispare rapid și nu reapare, este recomandată totuși programarea unui consult medical pentru evaluare.
Consultul medical este important dacă:
- durerile toracice apar repetat;
- apar la efort și se calmează în repaus;
- simptomele au devenit mai frecvente sau mai intense;
- există factori de risc cardiovascular;
- apare lipsă de aer la efort;
- persoana nu a mai avut astfel de simptome înainte.
Medicul poate recomanda electrocardiogramă (EKG), analize de sânge, ecografie cardiacă sau teste de efort pentru a stabili cauza durerii. Prezentarea imediată la UPU sau apelul la 112 este necesar dacă:
- durerea este severă sau persistă peste 15-20 de minute;
- apare în repaus;
- este asociată cu dificultăți de respirație;
- apar transpirații reci, greață sau vărsături;
- persoana simte amețeală, leșin sau slăbiciune severă;
- există palpitații importante;
- durerea iradiază în braț, mandibulă sau spate;
- persoana are antecedente de infarct sau boli cardiace.
În cazul unui posibil infarct, timpul este foarte important. Cu cât tratamentul este început mai repede, cu atât riscul de complicații și deces este mai mic. Persoana nu ar trebui să conducă singură la spital dacă simptomele sunt severe.
Prevenția rămâne esențială. Renunțarea la fumat, controlul tensiunii arteriale, al diabetului și colesterolului, activitatea fizică regulată și alimentația sănătoasă reduc semnificativ riscul bolilor cardiovasculare. Durerea toracică nu trebuie ignorată, mai ales atunci când apare la efort sau este însoțită de alte simptome sugestive pentru afectare cardiacă.
Palpitațiile
Palpitațiile reprezintă senzația că inima bate prea repede, prea puternic, neregulat sau „sare” peste bătăi. Multe persoane simt ocazional astfel de episoade, iar de cele mai multe ori cauza nu este gravă.
Stresul, anxietatea, oboseala, lipsa somnului, cafeaua, energizantele, alcoolul, fumatul sau deshidratarea pot declanșa palpitații chiar și la persoane sănătoase.
O criză de palpitații apare de obicei brusc și poate dura de la câteva secunde la câteva ore. Uneori este descrisă ca „inima îmi fuge din piept” sau „bate foarte tare și repede”. Pot apărea și transpirații, tremur, senzație de lipsă de aer sau amețeală ușoară.
În timpul unui episod, persoana trebuie să se oprească din efort și să stea liniștită, așezată sau întinsă. Respirațiile lente și hidratarea pot ajuta.
Dacă palpitațiile sunt regulate și rapide, unele manevre simple pot opri anumite tulburări de ritm: tusea puternică, suflatul ca și cum ar umfla un balon sau aplicarea unei comprese reci pe față. Este important să fie evitate cafeaua, energizantele, alcoolul și fumatul până la clarificarea cauzei.
Nu orice puls rapid înseamnă boală de inimă. Febra, anemia, deshidratarea, anxietatea, hipertiroidismul sau anumite medicamente pot accelera ritmul cardiac. Extrasistolele, adică bătăile suplimentare ale inimii, sunt frecvente și pot apărea și la persoane fără boli cardiace.
Consultul medical este recomandat dacă palpitațiile:
- apar frecvent;
- durează mai multe minute;
- apar în repaus;
- sunt însoțite de amețeală, oboseală sau lipsă de aer;
- au apărut recent și nu existau înainte;
- apar la persoane cu hipertensiune, diabet sau boli cardiace;
- există antecedente familiale de moarte subită sau aritmii.
Medicul poate recomanda electrocardiogramă (EKG), monitorizare Holter, analize de sânge sau ecografie cardiacă pentru a identifica cauza.
Prezentarea urgentă la UPU sau apelul la 112 este necesar dacă apar:
- durere în piept;
- dificultăți importante de respirație;
- leșin sau pierderea stării de conștiență;
- amețeală severă;
- transpirații reci;
- slăbiciune accentuată;
- tensiune foarte mică;
- palpitații foarte rapide care nu se opresc;
- simptome neurologice precum tulburări de vorbire sau slăbiciune pe o parte a corpului.
Persoanele cu infarct în antecedente, insuficiență cardiacă, cardiomiopatii sau alte boli cardiace cunoscute trebuie evaluate mai rapid dacă apar simptome noi. Deși multe palpitații sunt benigne, episoadele severe sau persistente nu trebuie ignorate, deoarece unele tulburări de ritm pot necesita tratament specializat.
Pentru evaluare și un plan personalizat, vă așteptăm la Centrul Medical Thera Cardia din Brașov. Vedeți echipa noastră de medici și serviciile și tarifele, iar pentru mai multe informații citiți și articolul nostru pe această temă.